Eugen Ionescu

Durata: 40min

Ne oprim la mijloc de viaţă şi povestim despre ce am văzut, despre ce am auzit, despre ce am trăit, despre copii noştri ca despre realizările noastre. Ne etalăm cunoştinţele şi ne expunem ego-ul fără să ne dăm seama că nu reuşim decât să ne dovedim goliciunea, superficialitatea. Comunicarea este redusă la o simplă mecanică a încuvinţării, gândirea este redusă la politeţe. Spunem “Da” şi “Nu” în mod gratuit până pierdem semnificaţia acestor cuvinte. Ne dăm seama de formele fără fond abia când realitatea ne contrazice radical prin… absurd!

EN

A performance created by Viorel Cioflica, inspired by a short text of Eugene Ionesco. An absurd comedy, the performance challenges the audience to think about the generations gap, overpopulation, gender question and other contemporary problems and to see life throu the eyes of our elders that no longer feel they belong to the present days society. We pause at midlife to recount what we have seen, heard, and experienced—speaking of our children as if they were our own personal achievements. We parade our knowledge and display our egos, failing to realize that we are merely revealing our own emptiness and superficiality. Communication is reduced to a simple, mechanical act of affirmation; thought is whittled down to mere politeness. We toss out „yes” and „no” so casually that the words lose all meaning. We only truly grasp the nature of these „forms without substance” when reality contradicts us in the most radical way—through the absurd!