La invitația Consiliului Județean Alba, am participat la Salonul de carte în ziua de Sâmbătă, 29.11.2025, cu un moment de teatru lectură în interpretarea lui Răzvan Cociobea (Bărbatul bătut) și Maria Cernea (nevasta). Fiindcă invitația a venit din scurt, am avut doar 2 zile la dispoziție, așadar am optat pentru teatru lectură și a fost o alegere bună, publicul prezent primind cu căldură și entuziasm reprezentația!
Momentul cu Skepsis a fost precedat de o prezentare a cărții, susținută de dr. Florin Bogdan (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia). Vă lăsam mai jos o descriere a volumului, cu recomandarea de a găsi și citi, fiindcă merită: veți fi surprinși de conținut!
Această pesmă cu cântări lumești și veselitoare, culese de Dimitrie Ardelean. Poezii populare într-un manuscris ardelean din 1831, ediție și studiu introductiv de Elena Mihu aduce în fața cititorului un volum, prin excelență, științific, adresat atât cercetătorilor din domeniile filologiei, etnografiei sau istoriei, cât și pasionaților de poezie, în special cea de redacție populară, a scriitorilor satelor ardelene din secolul al XIX-lea.Poeziile din prima jumătate a secolului al XIX-lea și celelalte texte din manuscris au ca sursă de inspirație evenimente și personalități istorice majore, care au avut un puternic ecou și în spațiul românesc – așa cum este și cazul lui Napoleon Bonaparte, personaj des întâlnit în literatura populară românească sau a împăratului austriac Francisc I. Alte texte din manuscris fac trimitere la episcopul greco-catolic Grigore Maior sau prezintă influențe ale latinității (Cântarea Românilor, Cântare după pierduta împărăţie a romanilor şi Plângerea neamului daco – român din Transilvania şi Ardeal).
O altă categorie de poezii sunt cele de influență religioasă, numite de editoare și cântece, existând inclusiv o variantă a psalmului 136 din Psaltirea lui Dosoftei. O categorie distinctă de texte este reprezentată de balade, cea mai cunoscută fiind Cântarea veselitoare, identificată ca fiind o variantă a celebrei balade Toma Alimoș!
Ediția este completată de imagini ale manuscrisului original, conferind astfel prestanță lucrării și completând fericit transliterarea poeziilor.
Apariția acestei ediții critice a unui manuscris de poezii este cu atât mai importantă în peisajul cultural românesc întrucât este vorba despre texte create în afara cadrului ecleziastic, atenția cercetătorilor îndreptându-se – în general – spre textele religioase.